Understand Romania

Istoria României

Name: Istoria României
Brand: Lakatos & Bandi Studio

56 de cărți · 52 + 4 jokeri

Cărți de joc culturale · Prima ediție 2026

Pe fiecare carte, un moment din istoria României, cu date și fapte: de la Cucuteni și daci la Unire, regi, comunism și Uniunea Europeană.

Față și spate

Toate cărțile

Toate poveștile (55)

CUCUTENI — cca. 4800 – 3000 î.Hr. Între aproximativ 4800 și 3000 î.Hr., comunitățile Cucuteni din Moldova au construit așezări cu sute de case și au pictat vase cu spirale roșii, albe și negre. Ceramica lor e considerată una dintre cele mai frumoase din Europa preistorică. Multe așezări erau arse intenționat, iar motivul rămâne un mister.
GEȚI ȘI DACI — sec. VI î.Hr. – 106 d.Hr. Herodot îi numea pe geți, în secolul V î.Hr., „cei mai viteji și mai drepți dintre traci”. Grecii le spuneau geți, romanii daci, dar era același popor, cu aceeași limbă. Credeau în zeul Zalmoxis și în nemurirea sufletului.
BUREBISTA — domnie cca. 82 – 44 î.Hr. În jurul anului 60 î.Hr., Burebista a unit triburile geto-dacice într-un regat care se întindea de la Dunăre până la Carpații Păduroși și Marea Neagră. Sfetnicul lui era marele preot Deceneu. Iulius Cezar pregătea o campanie împotriva lui, dar ambii au fost uciși în 44 î.Hr.
SARMIZEGETUSA REGIA — sec. I î.Hr. – 106 d.Hr. Capitala Daciei, la 1.200 de metri altitudine, în Munții Orăștiei. Avea temple din andezit și calcar, un „soare de andezit” folosit probabil ca altar și ziduri de cetate din blocuri uriașe. Astăzi face parte din patrimoniul UNESCO.
DECEBAL — domnie 87 – 106 d.Hr. Rege din anul 87, Decebal a nimicit armata generalului roman Cornelius Fuscus și a obținut de la Domițian o pace avantajoasă, cu bani și meșteri romani. A rezistat apoi lui Traian în două războaie. În 106, încolțit, și-a luat viața ca să nu fie dus în triumf la Roma.
RĂZBOAIELE DACO-ROMANE — 101 – 102 și 105 – 106 d.Hr. În 101–102 și 105–106, Traian a condus cele mai mari armate ale epocii împotriva Daciei. Sarmizegetusa a căzut, iar tezaurul regal – sute de tone de aur și argint, după un autor antic – a fost dus la Roma și a finanțat construcții uriașe.
TRAIAN — împărat 98 – 117 d.Hr. Împărat între 98 și 117, Traian a extins Imperiul Roman la cea mai mare întindere. Arhitectul Apolodor din Damasc i-a construit la Drobeta un pod de piatră și lemn peste Dunăre, lung de peste un kilometru, folosit de legiuni în al doilea război.
COLUMNA LUI TRAIAN — ridicată în anul 113 d.Hr. Ridicată la Roma în anul 113, columna are 30 de metri, iar relieful ei se înfășoară pe aproape 200 de metri. Arată peste 2.500 de figuri: daci, romani, poduri, cetăți și sinuciderea lui Decebal. Este cel mai important izvor vizual despre daci.
DACIA ROMANĂ — provincie romană 106 – 271 d.Hr. Între 106 și 271, Dacia a fost provincie romană. Capitala era Ulpia Traiana Sarmizegetusa; au apărut orașe precum Apulum, Napoca și Porolissum. Coloniști din tot imperiul au venit aici, iar minele de aur din Munții Apuseni au fost exploatate intens.
LIMBA LATINĂ — sec. II – VIII d.Hr. Din latina populară vorbită în provinciile de la Dunăre s-a format limba română. Cuvinte de bază precum „pâine”, „apă”, „om” sau „casă” vin din latină. Româna este singura limbă romanică de stat din estul Europei.
RETRAGEREA ROMANĂ — anul 271 d.Hr. Sub presiunea goților și a carpilor, împăratul Aurelian a retras armata și administrația la sud de Dunăre, unde a creat o nouă „Dacia”. O parte a populației romanizate a rămas însă la nord de fluviu și a continuat să vorbească latina.
MIGRAȚIILE — sec. IV – XIII d.Hr. Timp de aproape o mie de ani, pe aici au trecut goți, huni, gepizi, avari, slavi, bulgari, pecenegi, cumani și tătari. Unii au stăpânit doar câteva decenii, alții au lăsat cuvinte în limba română, mai ales slavii.
TRANSILVANIA MEDIEVALĂ — sec. XI – XVI d.Hr. Între secolele XI și XIII, Transilvania a intrat treptat în Regatul Ungariei, condusă de un voievod. Aici trăiau români, maghiari, secui și sași. După 1541 a devenit principat autonom sub suzeranitate otomană.
SAȘII TRANSILVĂNENI — din sec. XII d.Hr. Chemați de regii Ungariei în secolul al XII-lea, coloniștii germani au fondat orașe precum Sibiu, Brașov, Sighișoara și Bistrița. Erau meșteșugari și negustori organizați în bresle, cu drepturi proprii garantate în 1224.
ȚARA ROMÂNEASCĂ — întemeiere cca. 1310 – 1330. Statul dintre Carpați și Dunăre s-a format la începutul secolului al XIV-lea. Prima capitală a fost Câmpulung, apoi Curtea de Argeș, Târgoviște și, din 1659, București. Conducătorul purta titlul de voievod și domn.
MOLDOVA — întemeiere cca. 1359. După tradiție, voievodul Dragoș din Maramureș a venit în Moldova, iar Bogdan I a făcut-o independentă de Ungaria în jurul anului 1359. Capitalele au fost Baia, Siret, Suceava și, din 1564, Iași. Stema ei este capul de bour.
BASARAB I — domnie cca. 1310 – 1352. Primul domn cunoscut al Țării Românești. În 1330, la Posada, a prins oastea regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou, într-o trecătoare îngustă și a nimicit-o. Victoria a însemnat independența țării.
MIRCEA CEL BĂTRÂN — domnie 1386 – 1418. A luptat împotriva otomanilor la Rovine în 1395 și a luat parte la cruciada de la Nicopole din 1396. A stăpânit Dobrogea și cetățile de la Dunăre. Este unul dintre cei mai importanți domni ai Țării Românești.
VLAD ȚEPEȘ — domnii 1448, 1456 – 1462, 1476. Fiul lui Vlad Dracul, de unde numele de „Drăculea”. A pedepsit crunt hoții și boierii trădători și a oprit în 1462 armata sultanului Mahomed al II-lea prin atacul de noapte de lângă Târgoviște. Romanul „Dracula” din 1897 l-a transformat în legendă.
ȘTEFAN CEL MARE — domnie 1457 – 1504. A domnit 47 de ani și a câștigat cele mai multe dintre bătăliile sale. În 1475, la Vaslui, a învins o armată otomană mult mai mare. A ridicat mănăstiri precum Putna și Voroneț. Biserica Ortodoxă l-a canonizat în 1992.
IMPERIUL OTOMAN — sec. XV – 1878. Țara Românească și Moldova au rămas state cu domni proprii, dar au plătit tribut Imperiului Otoman timp de secole. Spre deosebire de Bulgaria sau Serbia, nu au devenit provincii turcești. Independența a venit abia în 1877–1878.
MIHAI VITEAZUL — domnie 1593 – 1601. Domn al Țării Românești, i-a învins pe otomani la Călugăreni în 1595. În 1599 a intrat în Transilvania, iar în 1600 a ocupat Moldova, devenind primul conducător al celor trei țări. A fost ucis în 1601, lângă Turda.
CETĂȚILE TRANSILVANIEI — sec. XIII – XVI. Pentru a se apăra de năvăliri, sașii și-au fortificat bisericile cu ziduri, turnuri și cămări pentru provizii. Au rămas peste 150 de astfel de biserici. Șapte sate cu biserici fortificate, printre care Biertan, sunt în patrimoniul UNESCO.
TRANSILVANIA HABSBURGICĂ — 1699 – 1867. Prin pacea de la Karlowitz din 1699, Transilvania a trecut sub Habsburgi. Au apărut Biserica Greco-Catolică și școli în limba română, iar Școala Ardeleană a susținut originea latină a românilor. Din 1867 a fost inclusă în Ungaria.
FANARIOȚII — 1711 – 1821. După 1711 în Moldova și 1716 în Țara Românească, sultanul a numit domni greci din cartierul Fanar al Constantinopolului. Domniile erau scurte și cumpărate, iar taxele mari. Unii, ca Alexandru Ipsilanti, au făcut totuși reforme și au fondat școli.
TUDOR VLADIMIRESCU — anul 1821. Ofițer din Oltenia, a ridicat în 1821 pandurii și țăranii împotriva abuzurilor boierilor și fanarioților. A intrat în București, dar a fost ucis de Eteria grecească. Mișcarea lui a dus la revenirea domnilor pământeni.
REVOLUȚIA DE LA 1848 — anul 1848. În Țara Românească, Moldova și Transilvania, tinerii revoluționari au cerut libertăți, dezrobirea romilor și împroprietărirea țăranilor. Pe Câmpia Libertății de la Blaj s-au adunat peste 40.000 de oameni. Revoluția a fost înăbușită, dar ideile ei au rămas.
ALEXANDRU IOAN CUZA — domnie 1859 – 1866. Ales domn și în Moldova, și în Țara Românească, a unit cele două țări. A secularizat averile mănăstirilor, a dat pământ țăranilor și a introdus învățământul primar obligatoriu și gratuit. A fost înlăturat în 1866 printr-o lovitură de palat.
UNIREA PRINCIPATELOR — 24 ianuarie 1859. Prin alegerea aceluiași domn, Alexandru Ioan Cuza, la Iași pe 5 ianuarie și la București pe 24 ianuarie, Moldova și Țara Românească s-au unit. Din 1862 statul s-a numit România. „Hora Unirii” a devenit cântecul acelei zile.
BUCUREȘTI, CAPITALĂ — capitală din 1862. În 1862, Bucureștiul a devenit capitala României unite. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea au apărut bulevarde, Ateneul Român în 1888 și clădiri după model francez. Orașul a primit supranumele de „Micul Paris”.
CAROL I — domnie 1866 – 1914. Prinț german din familia Hohenzollern-Sigmaringen, a devenit domn în 1866 și rege în 1881. A condus armata în Războiul de Independență și a construit Castelul Peleș. Domnia lui, de 48 de ani, este cea mai lungă din istoria României.
INDEPENDENȚA — 1877 – 1878. La 9 mai 1877, România și-a proclamat independența față de Imperiul Otoman. Armata română a luptat alături de Rusia la Plevna, Grivița și Vidin. Independența a fost recunoscută la Congresul de la Berlin din 1878.
REGATUL ROMÂNIEI — 1881 – 1947. La 10 mai 1881, Carol I și regina Elisabeta au fost încoronați. Coroana regelui a fost făcută din oțelul unui tun turcesc capturat la Plevna. Regatul a durat până în 1947, când regele Mihai a fost forțat să abdice.
PODUL DE LA CERNAVODĂ — inaugurat în 1895. Proiectat de inginerul Anghel Saligny, podul de peste Dunăre avea peste 4 kilometri cu viaducte și era atunci cel mai lung din Europa. A legat Bucureștiul de portul Constanța. După tradiție, la probă Saligny a stat sub pod în timp ce trecea trenul.
BELLE ÉPOQUE — cca. 1890 – 1914. În anii dinaintea Primului Război Mondial, elita românească vorbea franceza, citea presa de la Paris și construia vile în stil eclectic. Bucureștiul avea cafenele, teatre și tramvaie electrice din 1894. Dar majoritatea țăranilor trăia încă în sărăcie.
RĂSCOALA DIN 1907 — februarie – aprilie 1907. Începută în Moldova, la Flămânzi, răscoala țăranilor s-a extins în toată țara, împotriva arendașilor și a condițiilor grele. Armata a reprimat-o violent. Numărul morților e estimat între câteva sute și peste 10.000; după ea au urmat reforme agrare.
PRIMUL RĂZBOI MONDIAL — România în război 1916 – 1918. În august 1916, România a intrat în război alături de Antanta pentru unirea cu Transilvania. După înfrângeri grele, Bucureștiul a fost ocupat, iar guvernul și regele s-au retras la Iași. Armata reorganizată a luptat apoi cu succes în Moldova.
MĂRĂȘEȘTI — august 1917. În vara lui 1917, armata română a oprit ofensiva germană la Mărășești, Mărăști și Oituz. Generalul Eremia Grigorescu a condus apărarea, iar deviza „Pe aici nu se trece!” a rămas în istorie. Moldova liberă a rezistat până la sfârșitul războiului.
MAREA UNIRE — 1 decembrie 1918. În 1918, Basarabia, Bucovina și Transilvania s-au unit cu România. La Alba Iulia, pe 1 decembrie, Marea Adunare Națională a votat unirea Transilvaniei, în fața a peste 100.000 de oameni. Ziua este astăzi Ziua Națională a României.
ROMÂNIA MARE — 1918 – 1940. După Unire, România și-a dublat suprafața și populația, ajungând la peste 295.000 km² și aproape 18 milioane de locuitori. Constituția din 1923 și reforma agrară din 1921 au schimbat țara. În 1940 a pierdut Basarabia, nordul Bucovinei, nordul Transilvaniei și Cadrilaterul.
REGELE FERDINAND — domnie 1914 – 1927. Deși era de origine germană, a ales să lupte împotriva Germaniei; de aceea i s-a spus „cel Loial”. Sub domnia lui s-a înfăptuit Marea Unire. În 1922 a fost încoronat la Alba Iulia rege al României Mari.
REGINA MARIA — regină 1914 – 1927. Nepoată a reginei Victoria, a îngrijit răniții în spitale în timpul războiului și a devenit simbolul rezistenței. La Conferința de Pace de la Paris din 1919 a susținut cauza României. A fost una dintre cele mai iubite figuri ale epocii.
BUCUREȘTIUL INTERBELIC — 1918 – 1940. Între războaie, Bucureștiul a crescut rapid: Palatul Telefoanelor din 1933 era cea mai înaltă clădire a orașului, iar blocurile Art Deco umpleau bulevardele. Viața culturală pulsa în teatre, cinematografe și cafenele precum Capșa.
CAROL AL II-LEA — domnie 1930 – 1940. Renunțase la tron pentru o viață privată, dar s-a întors în 1930. A sprijinit cultura, dar în 1938 a instaurat o dictatură personală și a interzis partidele. După pierderile teritoriale din 1940 a fost obligat să abdice și a plecat în exil.
AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL — România în război 1941 – 1945. Sub conducerea mareșalului Ion Antonescu, România a luptat din 1941 alături de Germania pentru a recupera Basarabia. Au urmat pierderi uriașe la Stalingrad și deportarea și uciderea a sute de mii de evrei și a mii de romi. Din 1944 a luptat împotriva Germaniei.
23 AUGUST 1944 — 23 august 1944. Regele Mihai l-a arestat pe Antonescu și a anunțat la radio ieșirea României din alianța cu Germania. Decizia a scurtat războiul, dar armata sovietică a intrat în țară și a rămas. A început astfel calea spre comunism.
REGELE MIHAI — domnii 1927 – 1930, 1940 – 1947. A devenit rege la 5 ani, apoi din nou la 18 ani. La 30 decembrie 1947, comuniștii l-au forțat să abdice, iar în ianuarie 1948 a plecat în exil. S-a întors în țară abia după 1989 și a murit în 2017.
REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ — 1947 – 1965. După abdicarea regelui, la 30 decembrie 1947 s-a proclamat Republica Populară Română. Partidul Comunist, condus de Gheorghe Gheorghiu-Dej, a preluat controlul total. Mii de oponenți au fost întemnițați la Sighet, Aiud și în alte închisori.
NAȚIONALIZAREA — 11 iunie 1948. Prin legea din 11 iunie 1948, statul a preluat fabricile, minele, băncile și firmele de transport. Proprietarii au pierdut totul peste noapte. În anii următori au fost naționalizate și casele, magazinele și cabinetele medicale.
COLECTIVIZAREA — 1949 – 1962. Țăranii au fost forțați să-și dea pământul, animalele și uneltele gospodăriilor colective. Cei care s-au opus au fost închiși sau deportați. Procesul s-a încheiat în 1962 și a schimbat pentru totdeauna satul românesc.
NICOLAE CEAUȘESCU — conducător 1965 – 1989. A condus România 24 de ani. La început a părut deschis spre Occident, mai ales după ce a condamnat în 1968 invazia Cehoslovaciei. Apoi a creat un cult al personalității, a plătit datoria externă prin lipsuri impuse populației și a construit Casa Poporului.
REVOLUȚIA — decembrie 1989. Steagul cu stema decupată a devenit simbolul revoluției, singura din Europa de Est în care regimul comunist a căzut prin violență. Multe întrebări despre cine a tras după 22 decembrie au rămas fără răspuns complet.
TRANZIȚIA — anii 1990. După 1989, România a trecut la economia de piață: au apărut firme private, chioșcuri și primele bănci noi, dar și inflație, șomaj și privatizări controversate. Milioane de români au plecat la muncă în străinătate.
NATO — membru din 29 martie 2004. România a aderat la NATO la 29 martie 2004, împreună cu alte șase țări. Aderarea a încheiat o lungă perioadă de nesiguranță după Războiul Rece. Astăzi România găzduiește baze aliate, inclusiv la Deveselu și Mihail Kogălniceanu.
UNIUNEA EUROPEANĂ — membru din 1 ianuarie 2007. România a intrat în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, împreună cu Bulgaria. Românii au primit dreptul de a munci și călători liber în Europa. Fondurile europene au finanțat drumuri, școli și spitale în toată țara.

Precomandă

Jocul: Istoria României

Acum nu plătești nimic.
Facem mai întâi ce cer cei mai mulți.
Atunci primești un singur e-mail de la noi — și hotărăști.
Tipărite în România, în tiraje mici. Insistăm pe asta.

Lakatos & Bandi Studio →

Precomandă